Inteligența artificială (AI) este una dintre cele mai promițătoare tehnologii ale momentului: îi fascinează pe mulți, dar îi îngrijorează pe alții. Odată cu dezvoltarea sa rapidă, inteligența artificială schimbă rapid modul în care trăim și muncim, aducând cu sine un mare potențial, dar și probleme etice și responsabilități privind utilizarea sa. Nu este o coincidență faptul că Uniunea Europeană a intervenit pentru a reglementa acest domeniu prin *Actul privind inteligența artificială (AI Act EU)*: prima lege de acest tip din lume, menită să promoveze utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, valorificând întregul său potențial și asigurând în același timp aplicarea sa etică.

Ce este inteligența artificială?

Se vorbește mult despre inteligența artificială, dar ce înseamnă de fapt inteligența artificială? Să începem cu o definiție oficială. Conform site-ului web al Parlamentului European, “inteligența artificială (AI) este capacitatea unei mașini de a prezenta capacități asemănătoare celor umane, cum ar fi raționamentul, învățarea, planificarea și creativitatea”.

În esență, inteligența artificială se referă la toate aplicațiile echipate cu capacități de învățare automată și adaptive, modelate după procesele de învățare umană.

Care este diferența dintre inteligența artificială și învățarea automată?

Adesea, AI și Machine Learning (ML) sunt utilizate în mod interschimbabil, însă există distincții importante între cele două concepte. Învățarea automată este un subset al IA care implică dezvoltarea de algoritmi care permit computerelor să învețe din date și să își îmbunătățească performanța în timp, fără a fi nevoie să fie programate în mod explicit pentru fiecare sarcină.

Învățarea automată este IA, dar IA este mai mult decât învățarea automată. ML se bazează pe tehnici statistice pentru a lua decizii pe baza datelor din trecut, iar aceasta este caracteristica sa principală, care o diferențiază de alte tehnici de programare AI. Un alt concept adesea asociat cu IA este *Deep Learning*, o ramură specifică a ML care utilizează rețele neuronale profunde pentru a învăța din date.

Cum funcționează inteligența artificială?

Nu există un răspuns unic la această întrebare, deoarece IA cuprinde o gamă largă de tehnici și tehnologii. Cu toate acestea, putem simplifica spunând că în centrul IA se află analiza unor cantități mari de date, adesea denumite Big Data.

Analiza unor seturi de date atât de mari ar fi irealizabilă pentru oameni, având în vedere timpul și capacitatea de memorie necesare. Mașinile, pe de altă parte, pot procesa aceste date rapid și complet. Prin algoritmi complecși și modele de învățare automată, ele pot extrage informații din date, permițând luarea deciziilor.

Care este principala caracteristică a inteligenței artificiale?

Ceea ce diferențiază IA este capacitatea sa de a simula inteligența umană prin optimizarea funcțiilor matematice. IA urmărește să creeze mașini capabile să gândească și să acționeze ca oamenii, automatizând sarcini complexe.

Care sunt cele 4 niveluri ale inteligenței artificiale?

Pe baza modului în care AI simulează inteligența umană, există patru niveluri de AI:

1. Inteligența artificială reactivă: cel mai elementar nivel. AI poate răspunde în mod autonom la intrările externe, dar nu are memorie și înțelegere contextuală. Un exemplu ar fi algoritmii de șah care decid mișcările doar pe baza stării curente a jocului.

2.AI cu memorie limitată: acest nivel implică AI capabilă să ia decizii pe baza datelor din trecut. Modelele Machine Learning, care utilizează date istorice pentru a face predicții și a lua decizii, intră în această categorie.

3. Inteligența artificială bazată pe teoria minții: aceasta este inteligența artificială care poate înțelege contextele sociale, emoțiile umane și poate prezice comportamente bazate pe “teoria minții”. IA actuală nu a atins încă acest nivel de complexitate.

4. IA conștientă de sine: aceasta este IA avansată care posedă conștiință de sine și poate reflecta asupra propriei stări și experiențe. Acest nivel este în prezent doar teoretic și un subiect de dezbatere științifică.

Pentru ce este utilizată inteligența artificială?

După ce am definit ce este IA, să explorăm aplicațiile sale practice.

Inteligența artificială poate fi aplicată în numeroase sectoare, inclusiv:

Asistenți virtuali/Chatbots: agenți software capabili să execute acțiuni bazate pe comenzi verbale sau scrise.

Prelucrarea limbajului natural (NLP): soluții care prelucrează limbajul pentru a scrie text, traduce, extrage informații, răspunde la întrebări sau rezumă conținutul.

Computer Vision: aceste soluții pot obține o înțelegere la nivel înalt a conținutului de imagini și video, pot recunoaște fețe, pot crea sau îmbunătăți imagini sau pot extrage date semnificative din imagini.

Prelucrarea inteligentă a datelor: Algoritmi care analizează datele și extrag informații pentru a efectua acțiuni. Acestea sunt utilizate pentru previzionarea tendințelor sau identificarea valorilor aberante.

Sisteme de recomandare: aplicații care sugerează utilizatorilor alegeri bazate pe informații anterioare.

soluții fizice: această categorie include vehicule care se conduc singure, dispozitive inteligente care pot acționa autonom și roboți autonomi capabili să se deplaseze și să interacționeze cu mediul înconjurător.

Care sunt exemplele de inteligență artificială?

Multe exemple de inteligență artificială sunt acum familiare pentru majoritatea dintre noi.

Siri de la Apple, Alexa de la Amazon și Google Assistant sunt asistenți virtuali care utilizează inteligența artificială pentru a interpreta comenzile vocale și a oferi răspunsuri adecvate. Google Translate utilizează inteligența artificială pentru a traduce texte între limbi.

Pe platforme precum Netflix sau pe multe site-uri de comerț electronic, AI analizează comportamentul utilizatorilor și recomandă filme sau produse pe baza preferințelor. IA ne permite, de asemenea, să urmărim coletele în timp real prin analiza datelor logistice.

Cum schimbă AI lumea?

Aplicațiile IA sunt foarte răspândite, începând cu locuințele noastre. Aparatele inteligente care pot fi controlate de la distanță sau prin voce și sistemele de supraveghere accesibile de oriunde sunt exemple ale modului în care inteligența artificială sporește confortul, reduce consumul de energie și crește capacitățile de control de la distanță.

În domeniul asistenței medicale, IA permite stabilirea unor diagnostice mai exacte prin analizarea imaginilor medicale cu precizia unui specialist. Dispozitivele purtabile și senzorii inteligenți permit monitorizarea continuă a pacienților, iar IA procesează aceste date de sănătate în timp real pentru a oferi răspunsuri imediate, personalizate. Companiile farmaceutice utilizează IA și în cercetare.

Sectorul logisticii trece printr-o transformare datorită inteligenței artificiale. Operațiunile de depozitare devin mai automatizate, rutele de transport sunt optimizate, iar nivelurile stocurilor sunt mai ușor de gestionat. Dronele, de exemplu, pot fi utilizate pentru livrări în zone îndepărtate, cum ar fi aprovizionarea cu medicamente a regiunilor inaccesibile.

În producție, algoritmii AI sunt utilizați pentru întreținerea predictivă, prevenind defectarea echipamentelor prin detectarea anomaliilor prin intermediul senzorilor. În agricultură, senzorii monitorizează temperatura, umiditatea și pH-ul solului în timp real, contribuind la optimizarea irigării și fertilizării.

Care sunt beneficiile inteligenței artificiale?

Beneficiile AI sunt numeroase, dar iată câteva dintre cele mai importante:

Economii de timp și de costuri: Inteligența artificială poate analiza rapid cantități mari de date, poate lua decizii corecte și în timp util, poate executa sarcini repetitive cu o precizie constantă și poate elibera timp pentru activități creative și strategice.

Reducerea erorilor: IA este mai precisă decât oamenii și ia decizii bazate exclusiv pe date obiective.

Extragerea informațiilor: IA transformă datele brute în informații utile, luând decizii corecte pe baza datelor istorice și evaluând probabilitatea unor evenimente viitoare.

Competitivitate: IA stimulează competitivitatea întreprinderilor, ajutându-le să rămână în frunte pe o piață în continuă evoluție.