Revoluția digitală este inextricabil legată de inteligența artificială (AI). Tehnologiile AI au devenit piatra de temelie a diferitelor produse și servicii din domeniul finanțelor, educației, asistenței medicale și agriculturii.

Cu toate acestea, cadrul de reglementare pentru IA a rămas în urma progreselor tehnologice. Pentru a remedia această lacună, UE este vârful de lance al Legii privind inteligența artificială, primul set complet de norme din lume care reglementează inteligența artificială.

Ce este Legea UE privind inteligența artificială?

Obiectivul principal al Actului UE privind IA este de a echilibra oportunitățile și riscurile asociate dezvoltării și implementării IA. Pentru a realiza acest lucru, sistemele AI trebuie să fie:

  • Siguranță: Asigurarea că sistemele AI nu reprezintă o amenințare pentru siguranța sau bunăstarea oamenilor.
  • Transparență: Utilizatorii ar trebui să fie conștienți când interacționează cu AI.
  • Trasabilitate: Dezvoltarea și implementarea sistemelor de inteligență artificială trebuie să poată fi urmărite pentru a asigura responsabilitatea.
  • Non-discriminatoriu: Sistemele AI nu trebuie să perpetueze sau să creeze prejudecăți.
  • Ecologic: Dezvoltarea inteligenței artificiale trebuie să ia în considerare impactul acesteia asupra mediului.
  • Omul în buclă: Sistemele AI ar trebui să fie supravegheate de oameni, nu invers.

După cum se subliniază la articolul 1, Legea privind inteligența artificială vizează promovarea “inteligenței artificiale centrate pe om și demne de încredere”, protejând în același timp drepturile fundamentale, democrația și statul de drept.

Abordarea bazată pe riscuri a IA

Legea privind IA adoptă o abordare a reglementării bazată pe riscuri. Sistemele AI sunt clasificate în diferite niveluri de risc:

  • Risc inacceptabil: sistemele AI care reprezintă o amenințare inacceptabilă la adresa siguranței, sănătății sau drepturilor fundamentale vor fi interzise. Aceasta include sisteme care manipulează comportamentul uman, scorarea socială și identificarea biometrică la distanță în timp real (de exemplu, recunoașterea facială).
  • Risc ridicat: Sistemele AI cu risc ridicat vor fi supuse unor evaluări stricte înainte de introducerea pe piață și unei monitorizări continue. Această categorie include inteligența artificială utilizată în infrastructura critică, educație și produse reglementate de directivele UE privind siguranța.
  • Risc limitat: sistemele de inteligență artificială cu risc limitat vor face obiectul cerințelor de transparență, asigurându-se că utilizatorii sunt conștienți atunci când interacționează cu inteligența artificială. Inteligența artificială generativă, cum ar fi ChatGPT, se încadrează în această categorie.
  • Risc minim sau inexistent: sistemele AI cu risc minim sau inexistent se vor confrunta cu puține restricții de reglementare, dacă este cazul.

Dispoziții-cheie și implicații

  • Inteligența artificială generatoare: modelele de inteligență artificială capabile să genereze text, imagini sau alt conținut media, precum ChatGPT, vor trebui să dezvăluie faptul că conținutul este generat de inteligența artificială și să împiedice generarea de conținut ilegal.
  • Date biometrice: Utilizarea datelor biometrice, cum ar fi recunoașterea facială, va fi strict reglementată, identificarea biometrică la distanță în timp real fiind în general interzisă în spațiile publice.
  • Guvernanța datelor: Legea subliniază importanța datelor de înaltă calitate pentru formarea sistemelor AI și abordează aspecte legate de confidențialitatea și securitatea datelor.

Actul UE privind inteligența artificială reprezintă un pas înainte semnificativ în guvernanța globală a inteligenței artificiale. Prin adoptarea unei abordări bazate pe riscuri și prin concentrarea asupra transparenței, responsabilității și supravegherii umane, UE urmărește să se asigure că IA este dezvoltată și implementată într-un mod responsabil și etic. Pe măsură ce IA continuă să evolueze, este probabil ca și peisajul de reglementare să continue să se adapteze.